Petitii Avocatul Poporului

Petiție

DOMNULE AVOCAT AL POPORULUI,

 Subsemnații,

1. GEORGE EPURESCU, ADRIAN CIOBANU, DIANA IFTODI, cerem Avocatului Poporului să invoce de urgență în fața Curții Constituționale excepția de neconstituționalitate a Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali cu modificările și completările ulterioare privind următoarele articole: art. 19 alin. 8,9,10, art. 19^1, art. 30 alin (1), (2) si (4), art. 30^1 lit (c), art. 31 alin (2), art. 34 alin. (2), art. 35 alin (1) si (9), art. 38 (3) și art. 48 alin. (15).

Demersul nostru obiectiv și legitim este motivat de dorința de a restabili egalitatea de șanse, egalitatea în drepturi, dreptul de a fi ales precum și supremația Constituției.

     I.          ART. 62 din Constituția României prevede:

 (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație.

(3) Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării.

Constituția stabilește că numărul parlamentarilor se stabilește în raport cu populația țării, adică Parlamentul are un numar fix de deputați și senatori. Acest număr fix de mandate este cunoscut înainte de alegeri.

Legea electorală prin art. 48 alin (15) prevede în mod excepțional un număr crescător de mandate, număr suplimentar ce încalcă norma de reprezentare constituțională.

  II.            Constituția României prevede că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum” (art. 2 alin.1) și „nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu” (art. 2 alin.2), iar „partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației” (art. 8 alin.2). Apartenența la un partid politic este un drept garantat de art. 40 alin 1 din Constituție, nu reprezintă un privilegiu sau o obligație.

Pe cale de consecință art. 16:

„(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. ”

și art. 37:

„(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României” din Constituție sunt încălcate de prevederile Legii 35/2008 după cum urmează:

 1. Art. 19 alin (8), (9), (10) prevede faptul că Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt formate numai din reprezentanți ai partidelor participante la alegeri. Cei care numără voturile și sunt garanți ai corectitudinii alegerilor sunt tocmai reprezentanții competitorilor electorali, fapt nemaiîntâlnit în niciun fel de competiție. Ori garanția alegerilor libere este dată de imparțialitatea și neînregimentarea politică a membrilor biroului electoral al secției de votare, nu de apartenența lor la partidele politice.

2. Art. 19^1 prevede că membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt desemnați tot numai de partidele politice, astfel încât ei nu reprezintă nicio garanție a imparțialității și nici a unui rezultat corect.

3. Art. 30 alin. (1) prevede pentru candidații independenți obligativitatea unui număr de susținători egal cu 4% din cetățenii cu drept de vot din colegiu, dar nu mai puțin de 2000 de susținători pentru Camera Deputaților și 4000 de susținători pentru Senat. Aceasta este o discriminare față de potențialii candidați independenți intrucât, conform listelor partidelor politice actualizate pentru participarea la alegeri, pentru cel mai mare partid din România, numărul mediu de membri dintr-un colegiu este de aproximativ 1100, adica sub 2% din cetățenii cu drept de vot. Candidatului independent i se cere un numar aproape triplu de semnături de susținere față de situația partidelor politice care înscriu candidati în alegeri.

4. Art. 30 alin (2) îngreunează excesiv procesul de strângere de semnaturi de susținere prin obligativitatea menționării Codului Numeric Personal al susținătorilor. Acestea sunt date personale pe care destule persoane refuză să le comunice, fapt atestat de Campania pentru Recensamântul populației din 2011. Restrângerea dreptului de a fi ales și impunerea unor condiții pentru exercitarea acestui drept trebuie „să fie necesare într-o societate democratică” (Art. 53 din Constituție). Impunerea unor condiții care îngreunează în mod vădit artificial exercitarea dreptului de a fi ales, încalcă prevederile Constituției.

5. Art. 30 alin. (4) interzice susținerea de către cetățeni a mai multor posibili candidați de a participa la alegeri. Aceasta reprezinta o modalitate de îngrădire a dreptului de a fi ales, nicidecum o restrângere ”necesară într-o societate democratică”

6. Art. 30^1 lit. c) reprezintă o îngreunare suplimentară a exercitării dreptului de a fi ales prin impunerea completării a patru liste originale cu datele și semnăturile susținătorilor. Nici această prevedere nu reprezintă o restrângere ”necesară într-o societate democratică”.

7. Art. 34 alin. (2) discriminează candidații independenți față de cei ai partidelor si organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale prin eliminarea lor de la tragerea la sorți a poziției pe buletinul de vot.

8. Art. 35 alin (1) și alin. (9) introduce o altă discriminare, adică nu permit candidaților independenți să folosească semne electorale, ilustrații grafice care pot contura mult mai bine în memoria alegătorilor ideile și programul candidatului. Acest mod simplu, dar plin de încărcătura electorală și simbolică este permis doar partidelor și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

9. Art. 38 (3) introduce plata aparițiilor în media privată, fapt care discriminează candidații pe motive de avere și implicit de opinie politică, dar încalcă și dreptul la informație prevăzut de Constituție la Art.  31

”(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională.

(4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”

             Raportat la neconstituționalitățile semnalate, vă solicităm să acționați constituțional, sesizând cu celeritate Curtea Constituțională pentru pronunțare asupra articolelor la care facem trimitere și a ne putea exercita atat dreptul de a fi ales, dar si cel de a alege în condiții de egalitate de șanse și tratament față de candidații independenți.

14 decembrie 2012

Demersul este susținut de:

Asociația România Fără Ei

Str. Muntii Carpați 103, sector 5, București, Tel: 0742689126, Fax: 0214043631, 

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Petiție

depusă pe 7 august 2012 și semnată de 50 de persoane din Piața Universității

 DOMNULE AVOCAT AL POPORULUI,

          Subsemnații, conform Tabelului atașat (50 de persoane), inițiatori și participanți la Miscarea de Protest din Piața Universității începută în ianuarie 2012, cerem Avocatului Poporului să invoce de urgență în fața Curții Constituționale excepția de neconstituționalitate a  articolului 5 aliniatul (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare.

           Poporul român a declanșat mișcarea de curățare a instituțiilor statului de corupție și impostură, iar cerința principală a cetățenilor a fost “Jos Băsescu!”. În situația dată existența unui prag de participare la referendum, caz singular în lumea pretinsă civilizată, a aruncat România într-o criză politico-constituțională. E datoria noastră, a cetățenilor care am luptat în stradă, să cerem cu argumente juridice temeinice, în deplin spirit al exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, al Dreptului European și al conștiinței civice exercitate în stradă și la vot, NECONSTITUȚIONALITATEA art. 5 alin (2) din Legea 3/2000.

             În conformitate cu art. 1 și 13 lit. f din Legea nr. 35/1997 republicată privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului vă rugăm să observați neconstituționalitatea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare la articolul 5 aliniatul 2 și să cereți Curții Constituționale să constate respectivele încălcări din Constituție.

            Ne-am câștigat libertatea, iar democrația înseamnă să ne bucurăm de libertatea caștigată atâta timp cât nu încălcăm drepturile și libertățile celorlalți. Aceasta este o îndatorire fundamentală a cetățenilor prevazuta la art. 57 din Constituție.

            Somăm Avocatul Poporului să nu încerce să blocheze inițiativa noastră întrucât articolul de lege invocat nu a mai fost NICIODATĂ supus analizei de constituționalitate în fața singurei instanțe autorizate să se pronunțe, Curtea Constituțională. Totodată atenționăm Avocatul Poporului să respecte titulatura funcției și să dea curs cu maxima celeritate acestei Petiții. Facem precizarea că în Decizia 731/2012 a Curții Constituționale nu se vorbește despre neconstituționalitatea art. 5 alin (2) din legea 3/2000, ci numai amintește că există în lege și această prevedere, acolo s-a analizat neconstituționalitatea art 10 din legea 3/2000.            Conștiința civică este o trăsătură a caracterului fiecărui cetățean și nu reprezintă o condiție în exprimarea suveranității poporului prin Referendum. Această petiție se referă la toate tipurile de Referendum, nu numai la cel pentru demiterea președintelui.

             Prevederile art. 5 alin (2) din legea 3/2000 cu modificările și completările ulterioare încalcă urmatoarele articole din Constițutia României:

I. Art 2 (1) “Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.”

Motivare:

  • Este limitată exprimarea suveranității poporului prin Referendum. Suveranitatea poporului nu poate fi limitată sau blocată în exercitarea ei. Referendumul este mijlocul direct de exprimare a suveranității poporului. Prin impunerea unei limite de participare pentru validarea Referendumului este blocat mijlocul de exercitare a suveranității poporului, Referendumul. Referendumul nu poate fi anulat prin invalidare. Anularea sau invalidarea Referendumului înseamna ca el nu a avut loc, adică poporul nu și-a exprimat voința, nu și-a exercitat suveranitatea. Referendumul este obligatoriu și produce efecte conform voinței poporului nu prin artificii neconstituționale.

II. Art 2 (2): “Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”

Motivare:

  • Impunerea limitei de participare pentru validarea Referendumului reprezintă transferul suveranității poporului în mâinile unui grup, grupul de decizie privind invalidarea. Prin blocarea exercitării suveranității poporului prin Referendum datorită impunerii unei limite de participare, un grup restrâns decide în numele poporului. Această decizie interzice poporului să-și exprime suveranitatea.

III. Art. 20 “(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.”

Art. 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului care arată că: „Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.”

Motivare:

  • Existența unui prag de participare la Referendum, care decide validitatea voinței poporului, reprezintă și o încalcare a libertății votului și a egalității acestuia.

IV. Art. 36 (1) “Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.”

Motivare:

  • Invalidarea Referendumului prin introducerea artificiului pragului de participare anulează dreptul de vot, transformându-l într-o obligație. Un drept nu poate fi transformat în obligație și nici condiționat de anumite obligații în afară de cele constituționale.

V. Art. 57 “Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.”

Motivare:

  • Introducerea pragului de participare induce încalcarea de către cetățenii care nu sunt interesați de problematica Referendumului a drepturilor fundamentale ale cetățenilor care participă la Referendum prin anularea votului exprimat. Cetățenii care aleg în mod liber să nu participe la Referendum sunt condamnați practic, să încalce drepturile și libertățile celorlalti.

VI. Art. 95 (3) “Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.”

Motivare:

  • Decizia de demitere a Președintelui României aparține în final poporului suveran și este exprimată prin Referendum. Instituirea unui prag de participare la Referendum duce, în cazul nedepășirii pragului de participare, la imposibilitatea finalizării procedurii constituționale de demitere prin Referendum. Un Referendum invalidat nu reprezintă actul de voința al poporului suveran, în fapt el nici nu a existat.

            Față de cele expuse mai sus, vă solicităm să ridicați excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, deoarece respectiva prevedere încalcă art. 2 alin (1) și (2), art. 20, art. 36 alin. (1), art. 57, art. 95 alin. (3) din Constituția României, dar și art. 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

            Încălcarea Constituției reprezintă o infracțiune grava și, datorită modificarilor foarte recente a legii 3/2000, ne așteptăm să nu folosiți tertipuri avocățești și nu abuzați de funcție și acționați în slujba poporului.

7 august 2012

Demersul este susținut de:

Asociația România Fără Ei

Str. Muntii Carpați 103, sector 5, București, Tel: 0742689126, Fax: 0214043631, email: presedinte@romaniafaraei.ro  , http://romaniafaraei.ro

Fundația ECO-CIVICA

Bd. Ferdinand 141 A, et. 3, ap. 25, Sector 2,
CP 021389, Bucuresti, Tel/fax : 021-642.64.78; Mobil : 0727.098.853 E-mail: office@eco-civica.ro

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>><<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Petitia depusa initial la Avocatul Poporului si respinsa in mod nedemn

Raspunsul Avocatului Poporului

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>><<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

Petitie catre Avocatul Poporului

pentru neconstitutionalitatea legii alegerilor locale 67/2004

Clasa politica, rupta de realitatile tarii, nascuta din structurile securisto-nomenklaturiste, se indreapta spre jefuirea totala a tarii de resurse si ingenucherea oricarei constiinte civice. Si-au construit legi electorale neconstitutionale care blocheaza accesul cetatenilor la functii de reprezentare. Recastigarea suveranitatii de catre cetateni se poate face prin aducerea legii referendumului si a legilor electorale in matca lor constitutionala. Asocierea in partid este un drept al cetatenilor, reprezentantii cetatenilor trebuie sa poata fi alesi fara discriminare. In acest moment, desi Constitutia obliga, cetatenii au drepturi egale. Participarea la alegeri, cat si validarea mandatului reprezinta incalcari flagrante ale dreptului de a fi ales. Conditiile sunt sunt mult mai drastice pentru independenti decat pentru membri de partid. Legea 67/2004 pentru alegerile locale este NECONSTITUTIONALA! Sa nu uitam, dupa acelasi model a fost votata legea Ponta-Antonescu pentru alegerile generale. Cetateni, nu mai putem sta deoparte! Suntem chemati sa daramam aceste ziduri prin care clasa politica s-a izolat la putere.

6 iunie 2012

Petiție

 DOMNULE AVOCAT AL POPORULUI,

Subsemnații: EPURESCU, NICOLAE-GEORGE, CARADJA, BRIANNA HELENE,  

În conformitate cu art 13 lit. f din Legea nr. 35/1997 republicată privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului vă rugăm să observați neconstituționalitatea prevederilor Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale la articolele: 6, 24, 28, 45, 55 și 65 și să cereți Curții Constituționale să constate respectivele încălcări din Constituție.

Demersul nostru obiectiv și legitim este motivat de dorința de a restabili egalitatea de șanse, egalitatea în drepturi și dreptul de a fi ales, în contextul exprimat de cetățeni în cadrul protestelor începute în luna ianuarie 2012, pentru a putea propune și exercita dreptul de vot pentru persoane considerate de noi potrivite să participe la Alegerile Locale din anul 2012 în calitate de candidați independenți la funcțiile de Primari, Președinți de Consilii Județene și consilieri în localități și județe din România.

Constituția României prevede că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.” (art. 2 alin.1) și „nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu” (art. 2 alin.2), iar „partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației” (art. 8 alin.2). Apartenența la un partid politic este un drept garantat de art. 40 alin 1 din Constituție, nu reprezintă un privilegiu sau o obligație.

Pe cale de consecință art. 16: „ (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.

(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.

și art. 37: „(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României ”  din Constituție sunt încălcate de prevederile Legii 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale după cum urmează:

  1. Art. 6 introduce discriminarea între cetățeni prin împărțirea acestora în candidați propuși: „de partidele politice sau alianțele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003 și  de către alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 7, precum și candidaturi independente”;
  2. Art. 24 alin. (2-4)  discriminează candidatul independent în raport cu celelalte categorii de candidați în Birourile electorale de circumscripție, acestea fiind formate numai din reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
  3. Art. 24 alin. (17) discriminarea față de candidații independenți continua deoarece „În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale nu nominalizează reprezentanți, președintele biroului electoral de circumscripție procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorti, persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorți se face dintr-o lista întocmită potrivit alin. (7), în termen de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului electoral de circumscripție.”;
  4. Art. 28 alin. (7) și (8) continuă discriminarea față de candidații independenți în raport cu partidele politice și la nivel de Secții de votare, în sensul că: la alin.(7) „Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice si alianțelor electorale care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși, conform prevederilor art. 24 alin. (14).”, iar la alin.8 „la desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție comunică președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală. În același termen, partidele politice, alianțele politice si alianțele electorale care au depus liste de candidați sau propuneri de candidați pentru funcția de primar în circumscripția respectivă sunt obligate să comunice președintelui biroului electoral al secției de votare, prin organizațiile locale, numele și prenumele reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplica in mod corespunzător”;
  5. Art. 45 alin.1 și art. 48 introduc cea mai gravă discriminare față de candidații independenții în raport cu candidații propuși de partidele politice. Partidele politice propun candidați pe baza semnăturii șefului organizației locale, iar candidaților independenți le este cerută o listă de susținători in conditii exagerate menite să blocheze candidaturile independente. Pentru exemplificare avem cazul candidaților la funcția de Primar General al municipiului București, unde candidatul independent trebuie să strangă peste 35.000 de semnături de susținere a candidaturii, cerință ce depașeste cu mult chiar și pragul de 25.000 de semnături necesare pentru inființarea unui partid politic, semnături strânse în minimum 18 județe, în fiecare dintre acestea  minimum 700 de semnaturi. Constatăm o restricție nerezonabilă și discriminatorie a dreptului de a fi ales și de a alege. Reamintim faptul că dreptul la alegeri libere este cea mai profundă expresie a organizării unei societăți democratice, acest drept fiind consacrat de art.21 alin.(3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de art.25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (”Orice cetățean are dreptul și posibilitatea, fără niciuna dintre discriminările la care se referă art.2 și fără restricții nerezonabile […] de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorilor”). O altă situație discriminatorie care încalcă dreptul de a fi ales este faptul că partidele politice pot propune candidați chiar și în localitățile unde nu au membri sau susținători mai mult decât conducerea locală a filialei sau nu au membri sau susținători nici măcar la nivelul cerut candidatilor independenți: „Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizațiilor județene ale acestora, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor”, la art. 45 alin. (1) și art.48. alin.(1) Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegatorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția respectivă, dar nu mai puțin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I. (2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o lista de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegatorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București și 5.000 în cazul municipiului București”;
  6. Art. 55 alin.8, 9, 10 si 12 păstrează discriminarea și la ordinea pe buletinele de vot, precum și în ceea ce privește egalitatea de șanse, concret, anularea posibilității oricarui candidat independent de a participa la tragerea la sorți a ordinii pe Buletinul de vot;
  7. Art. 65 menține discriminarea dintre candidați prin reguli pentru campania electorală,  îngrădiri ale timpului de antenă care limitează posibilitatea electoratului de a primi informații corecte astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză. Acest articol anulează prevederile art. 63 alin.2 care subliniază egalitatea dintre candidați.

Raportat la neconstituționalitățile semnalate, vă solicităm să acționați constituțional, sesizând cu celeritate Curtea Constituțională pentru pronunțare asupra articolelor la care facem trimitere și a ne putea exercita atat dreptul de a fi ales, dar si cel de a alege în condiții de egalitate de șanse și tratament față de candidații independenți.

 6 Mai 2012

 EPURESCU, NICOLAE-GEORGE

 CARADJA, BRIANNA HELENE

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>