Viitorul trist cu gazele de sist!

Eurobarometru

–          Doar 9% dintre cetatenii Europeni cred ca combustibilii minerali neconventionali ar trebui sa reprezinte o prioritate, 70% considera ca sursele regenerabile de energie iar 28% considera ca eficienta energetica ar trebui sa fie o prioritate.

–          74% dintre cetateni ar fi nelinistiti daca s-ar exploata gaze de sist in vecinatatea comunitatii lor. Chiar si in Polonia, 46% dintre cetateni ar fi nelinistiti, in ciuda mesajelor de asigurare venite dinstre autoritati, industrie, sindicate si media.

Informațiile se găsesc aici.

Parerea oamenilor

În datele de 22 martie și 26 aprilie 2012, aproximativ 15.000 de bârlădeni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei prin care Guvernul anterior a concesionat perimetre de exploatare firmei americane Chevron. Au fost proteste si in restul tarii iar pe 9 decembrie a avut loc un referendum in Mangalia. Doar in Costinesti s-au prezentat peste 50% dintre locuitori – 1.286 de voturi exprimate, 24 au fost declarate nule, 1.192 sunt împotriva exploatării gazelor de șist, iar 70 sunt pentru exploatare. Aproape 95% din cetateni au raspuns NU exploatarii Gazelor de sist prin fracturare hidraulica.

Stadiul actual in lume

În anul 2010, SUA a încetat producția de gaze natural de șist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio și Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autoritățile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafața de 23 km pătrați. Interdicția temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state și 67 de orașe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracție a gazului de șist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.

În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de șist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetățeni.

În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franța a devenit prima țară care a interzis fracționarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.

În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările și producția de gaz de șist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ținutul Lancashire.

În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea și extracția de gaze de șist, după numeroase proteste în mai multe orașe ale țării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua țară dupa Franța care a interzis complet exploatarea gazelor de șist. Recent Danemarca si Olanda au adoptat la randul lor moratorii.

În zonele dens populate din Canada și Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producția de gaz de șist.

În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului și a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) și în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de șist. In landul Renania de Nord Wetfalia, activitatile au fost suspendate.

Legea 86/2000 – Conventia de la Aarhus

Se ratifica Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 6 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricarei persoane din generatiile actuale si viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, conform prevederilor prezentei conventii.

Art. 20(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locake, dupa caz, asigura informara, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie.

Tehnologia folosită

Fracturarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de șist în acest moment. Se sapă mai întâi un foraj vertical, care apoi se continuă orizontal, la adâncimi de 3-4 km. Rocile sunt fisurate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de mașini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensă (1000 atmosfere), aproximativ 60 de milioane de litri de apă sunt injectați la fiecare lovitură în sol, apă amestecată cu substanțe chimice foarte toxice și cancerigene. În caz de accidente, sau utilizare necorespunzătoare a echipamentelor și utilajelor, aceste fluide pot contamina apele din subteran și cele de suprafață.

Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al experților din Parlamentul European, datorită secretelor comericale compoziția celor peste 700 de aditivilor care pot fi folosiți în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State, lista conține:

  • 58  de substanțe, dintr-un total de 260, au proprietăți problematice
  • 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanțe ce necesită atenție deosebită din cauza potențialelor efecte pe care le pot avea asupra omului și asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
  • substanta (Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;

17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;

  • 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
  • 8 substanțe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen și amidă acril, oxid de etilenă și diversi solvenți pe baza de petrol;
  • 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
  • 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen și oxid de etilenă;
  • 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcției de reproducere.

Gazul de șist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană și în sol. Apa rămasă este retrasă și turnată în iazuri, existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantități imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de crabon. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol și apoi le aduc la suprafață. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de șist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz convențional timp de decenii). Metoda de explorare a gazelor de șist bituminos nu este mai puțin periculoasă decât cea de extragere a acestora.

Pentru foraj sunt necesare cantități enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lângă chimicale toxice, apa reziduală conține arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radon derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!

 Pagube cauzate de explorarea și exploatarea gazelor de șist:

  • Apă potabilă și ape subterane contaminate;
  • Soluri toxice și radioactive;
  • Poluarea aerului;
  • Cutremure și alunecări de teren;
  • Cancer și boli incurabile pentru oameni;
  • Distrugerea florei și a faunei;
  • Infrastructură distrusă și poluare fonică.

Boli

S-a  demonstrat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanțe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creștere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creștere.

Regimul acordarii licentelor in Romania

Romania are legislatie pentru concesionarea doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. „Gazele de sist” sunt din categoria nonconventionalelor pentru care ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) nu are o legislatie aplicabila.

Atunci cand licentele sunt licentele sunt puse, ANRM publica o lista de blocuri disponibile pentru concesionare in Monitorul Oficial. Oferta castigatoare se bazeaza pe un sistem de notare. ANRM negociaza in numele statului roman, termenii de acordare a licentelor. Acordul de licenta este apoi prezentat Guvernului pentru aprobare. Data aprobarii de catre Guvern este data intrarii in vigoare a licentei. Conform cu actuala Lege a Petrolului si normele ei de aplicare, cesionarea pentru explorare este pe 30 de ani. ANRM poate emite, de asemenea, un permis de prospectiune sau o concesiune de petrol. Un permis de prospectiune este dat pentru desfasurarea lucrarilor de cartografiere geologica, prin magnetometrie, gravimetrie, seismologie, geochimie, detectare de la distanta, si pentru foraje in scopul de a stabili conditiile generale geologice care favorizeaza acumulari de petrol.  O concesiune de petrol ofera drepturi exclusive de a efectua explorare de petrol si pentru productia in cadrul unui acord petrolier.

Legea petrolului nr. 238/2004

Deoarece există o mare confuzie de termeni, amintim câțiva  termeni strict necesari pentru înțelegerea problemelor din Legea petrolului nr. 238/2004:

“Art. 1 – (1) Resursele de petrol situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii

Negre, …, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.

(2) Petrolul reprezinta substantele minerale combustibile  constituite din amestecuri de hidrocarburi

naturale, acumulate in scoarta terestra si care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa, sub forma de gaze naturale, sau lichida, sub forma de titei si condensat.

(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz  condensat.

Art.2 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile folosite se definesc dupa cum urmeaza: …

–(2) acord petrolier este actul juridic incheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, intre autoritatea

competenta (ANRM, n.a.) si una sau mai multe pesoane juridice romane ori straine, in vederea efectuarii de operatiuni petroliere si a concesionarii bunurilor necesare realizarii acstora;…

– (13) dezvoltare semnifica ansamblul lucrarilor care constau in realizarea sondelor de exploatare,

construirea, montarea, reabilitarea si modernizarea instalatiilor specifice, conductelor colectoare,

conductelor magistrale, echipamentelor si a altor utilitati necesare extractiei, tratarii, stocarii,

transportului si tranzitului petrolului;

– (14) exploatare semnifica ansamblul de lucrari efectuate la si de la suprafata pentru extragerea

petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum si tranzitul acestuia prin conductele magistrale, in vederea realizarii unor scopuri economice prin folosirea si punerea in valoare a acestuia;

– (15) explorare semnifica ansamblul de studii si operatiuni care se realizeaza pentru cunoasterea

conditiilor geologice de acumulare a petrolului si cuprinde identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare; …

-(24) operatiuni petroliere semnifica ansamblul de activitati de explorare, dezvoltare, exploatare si

abandonare a unui zacamant petrolier, inmagazinarea subterana, transportul si tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum si operarea terminalelor petroliere;..

– (27) permis de prospectiune este actul juridic emis de autoritatea competenta prin care se acorda dreptul neexclusiv, in sensul ca se poate acorda simultan mai multor solicitanti, de a efectua lucrari de explorare intr-un perimetru petrolier; …

Art. 27. – (1) Operatiunile petroliere, inclusiv …, se concesioneaza in conditiile prezentei legi de catre

autoritatea competenta.

(2) Durata initiala a concesiunii poate fi pana la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de pana la 15 ani.

Art. 30. – (1) Concesionarea operatiunilor petroliere se realizeaza prin acord petrolier, incheiat de

autoritatea competenta cu persoane juridice romane sau straine….

Art. 31- (1) Acordul petrolier se incheie in forma scrisa si intra in vigoare dupa aprobarea lui de catre

Guvern.

(2) Prevederile acordului petrolier  raman valabile pe toata durata acestuia, cu exceptia adoptarii unor dispozitii legale favorabile titularului acordului petrolier.(Acest paragraf a fost ulterior modificat)…

Art. 47. – Titularul acordului petrolier are urmatoarele drepturi:..7

(e) sa dispuna asupra cantitatilor de petrol ce ii revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv sa le exporte; …”

Să observăm că:

–  gazele naturale de care se ocupă legea petrolului se mai numesc și “gaze convenționale”; deci, legea petrolului  se ocupă  doar de gazele  naturale convenționale, nu și de restul gazelor naturale, numite “gaze neconvenționale” (printre care se află gazele de șist);

– spre deosebire de legea minelor (pentru aur, cupru etc.),  unde  pentru concesiune există licență  pentru explorare (pentru  maximum 8 ani)  și licență separată pentru  exploatare (de fapt pentru dezvoltare, exploatare, închidere)  (pentru 20 de ani), în legea petrolului există o singura licență “mixtă”, de explorare și de exploatare,  numită  ‘acord petrolier (de concesiune pentru  explorare-dezvoltare-exploatare)’ (de fapt  ar trebui să fie și pentru  abandonare !) (pentru 30 de ani);

-explorarea are trei etape: cercetare, prospectare și explorare geologică.

Raportul Parlamentului European

Întrucât formațiunile de gaz de șist sunt structuri impermeabile, sunt necesare cele mai mari eforturi pentru a accede la pungile de gaz. Exploatarea acestor formațiuni prezintă așadar cele mai ridicate riscuri de mediu, astfel cum se arată într-un Studiu privind impactul extracției gazelor de șist și a petrolului de șist asupra mediului și a sănătății umane efectuat de Direcția de Tematici și Politici Interne din cadrul Parlamentul European în iunie 2011. Utilizarea metodei de fracturare hidraulică prezintă următorii factori de risc asupra mediului:

  • Consumul de spațiu în peisaj, deoarece instalațiile de foraj necesită spațiu pentru echipamentele tehnice, pentru stocarea fluidelor și pentru căile de acces necesare livrării.
  • Poluarea atmosferică și fonică, întrucât mașinăria funcționează pe bază de motoare cu combustie: fluidele (inclusiv apele uzate) pot emite substanțe nocive în atmosferă, iar camioanele care asigură activitățile de transport frecvente pot emite compuși organici volatili, alți poluanți atmosferici și zgomot.
  • Apa ar putea fi contaminată cu substanțe chimice provenite din procesul de fracturare, dar și cu apele uzate din depozit, care conțin metale grele (de exemplu, arsenic sau mercur) ori particule radioactive. Substanțele poluante ar putea migra înspre apele de suprafață și cele subterane din cauze diverse cum ar fi transportul cu camionul, scurgerile din rețeaua colectoare, din bazinele de ape uzate, din compresoare etc., scurgerile provocate de accidente (de exemplu, explozii cu jerbă de lichid de fracturare sau de ape uzate), daunele provocate peretelui de ciment și coloanei de tubaj, sau pur și simplu fluxurile subterane necontrolate aflate de-a lungul fisurilor naturale sau artificiale prezente în formațiuni.
  • Cutremurele de pământ provocate de procedeul de fracturare sau de injecția apelor uzate.
  • Eliberarea de particule radioactive din subsol.
  • Consumul enorm de resurse naturale și tehnice în raport cu gazul sau petrolul recuperabil trebuie analizat printr-o analiză costuri-beneficii a acestor operațiuni.
  • Există un risc de impact asupra biodiversității.

Ultimele rezolutii europene

Europarlamentarii au aprobat  pe 21 noiembrie 2012  două rezoluții privind explorarea și exploatarea resurselor de gaze neconvenționale. Practic, decizia PE nu modifică actualul cadru legislativ la nivel comunitar, dar a clarificat libertatea guvernelor naționale de a lua decizii în ceea ce privește aceste resurse (“Each member state has the right to decide on whether to exploit shale gas“).

Implica-te si TU: 
– printeaza petitia FATA – VERSO si semneaz-o  Petitie: NU gazelor de sist!
– colecteaza semnaturi
– trimite originalul cu semnaturi, pana pe 20 mai 2013, pe adresa: Strada Muntii Carpati 103, 052023 Sector 5, Bucuresti

IMPREUNA REUSIM!