Lupta cu sistemul

Romania nu este o tara democratica, sistemul politic este sinonim cu crima organizata, un sistem corupt bazat pe apartenenta la grupuri infractionale mai mult sau mai putin rafinate. Pentru a da impresia unei democratii, clasa politica a incercat sa coafeze situatia de fapt si sa o prezinte Romania ca un stat de drept. Romania nu a fost niciodata stat de drept. Prin mecanisme simplepoliticienii au construit legi neconstitutionale si nedrepte pentru a-si proteja reduta numita Parlament si toate institutiile pe care Parlamentul le infiinteaza si pe care ar trebui sa le supravegheze. Le era greu sa faca fata unui numar mare de partide cu sanse in Parlament si treptat au marit pragul electoral ca nimeni sa nu se mai pota adresa cetatenilor de la tribuna Parlamentului si sa le strice jocurile. Pe masura ce oamenii intelegeau ca toti politicienii sunt la fel, cu foarte mici exceptii, au blocat si calea candidatilor independenti catre Parlament, catre Primarii si Consilii. S-au izolat la putere si au inventat mecanisme ca sa distraga atentia opiniei publice. Au subjugat total presa, televiziunile sunt mentinute doar pentru manipulare, iar firme de stat finanteaza agentii de propaganda ai partidelor.

Cetatenii sunt nemultumiti, unii au iesit in strada. Nu mai avem dreptul de a protesta. Au reinventat trupele de opresiune, Jandarmeria. Acestia , fara nici un risc, ridica si amendeaza pe oricine demonstreaza impotriva puterii politice. Dispretul fata de democratie, de drepturile omului, de dreptul european, de Constitutie si de legi este urias. Sunt protejati! Sunt linistiti. Procuratura ii protejeaza, nu porneste nici o investigatie, abuzurile se transforma in acte de vitejie! La manifestatiile de pana acum, jandarmii apareau si luau cu dubele cetatenii pasnici. Fara mila si fara teama. Sistemul e inchis, ei sunt gardienii lui.

Am inceput campania pentru a trimite jandarmeria in cazarma, sa se ocupe de paza institutiilor, de situatii de urgenta, ca sa nu mai interactioneze niciodata cu cetatenii civili, pasnici si neinarmati!

Am castigat procese in instante, mergem chiar si pana la CEDO daca va trebui. Pana acolo insa, avem un pas important de facut la Curtea Constitutionala. Dupa ceva asteptari un judecator a trimis la Curtea Constitutionala exceptia de neconstitutionalitate privind legea Jandarmeriei 550/2004 si legea tulburarii linistii publice 91/1991. Asteptam decizii si in cazul legii adunarilor publice 60/1991.

Mai jos gasiti textele celor doua exceptii de neconstitutionalitate invocate.

Luati-le, imbunatatiti-le si folositi-le!

##########################################################################################

Prima victorie de rasunet

————————————————————————————————————————————————————-

JUDECATORIA SECTORULUI 1, DOSAR NR. 22074/299/2012,  

DOMNULE PRESEDINTE,

          Subsemnata …………………… în calitate de petentă în cauza ce face obiectul dosarului mai sus numit, ridic excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile Art. 19, alin. 1 lit.b), q) si s), Art. 27 alin. (2) lit. b), alin (3) lit c) din legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Art. 6 alin (1) din Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice republicată, drept urmare vă solicit să înaintați dosarul Curții Constituționale în vederea justei soluționari a excepției.

MOTIVELE EXCEPȚIEI SUNT URMĂTOARELE

ÎN FAPT, art. 1 Statul Roman din Constițutia României prevede că:

„(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.

(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

         Din perspectiva statului de drept, Constituția – ca normă superioară – este o expresie a cetățenilor și reprezintă puterea populara. Prin mecanismele democratice de control prevazute într-un stat de drept este asigurată conformitatea normelor inferioare cu cele superioare. În statul de drept, statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, totodată, asigurând securitatea internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice. Una din instituțiile fundamentale ale statului este Poliția. Demilitarizarea poliției s-a înscris în demersul României pentru aplicarea acquis-ului comunitar în domeniul Justitie și Afaceri Interne.

          În domeniul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a ordinii și liniștii publice legislația prevede trei instituții:

1. Poliția Română (Legea 218/2002, Art. 1. – Poliția Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii),

2. Poliția locală (Legea 155/2010, Art. 1. – (1) Poliția locală se constituie în scopul exercitării atribuițiilor privind apărarea drepturilor și libertăților persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în domeniile:

a) ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;…)

3. Jandarmeria Romana (Legea 550/204, Art. 1 (1) Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism.)

          Observam că, deși Poliția a fost demilitarizată, există o altă instituție, dar militarizată, Jandarmeria, care preia, nu doar identic, ci chiar depășeste atribuțiile Poliției în domeniul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, mai precis al limitarii libertății de întrunire și asociere și libertății de exprimare a opiniilor. Ordinea publică este un concept fără o definiție clară, ce este aplicat și interpretat în funcție de evoluția sociala. Aplicarea măsurilor în sfera ordinii publice este o problemă de interpretare a situației de fapt din teren. Structura miltara a Jandarmeriei induce o disciplină rigida, nedemocratica, guvernată în interior de îngrădirea unor drepturi și respectarea unor regulamente ce reprezintă pentru relațiile ierarhice tocmai excepții ale Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Transferând Jandarmeriei aceste atribuții, sunt aduse față în față o structură rigidă, militară și mulțimi de cetățeni civili în cea mai liberă formă de exercitare a drepturilor omului și libertăților fundamentale. Organismul de aplicare trebuie să observe textul legii, litera și spiritul său, nefiindu-i îngaduit să distingă acolo unde legea nu distinge. O instituție militarizată nu distinge dincolo de litera legii, îngradind tocmai spiritul din care s-a născut acea reglementare. O structură militarizată care se ghidează după ordine și care trebuie să reacționeze rapid, nu poate sesiza limita între ordine și încălcarea ordinii publice. Demilitarizarea poliției s-a făcut tocmai datorită abuzurilor structurilor militare generate de structura rigidă, nedemocratică a unei institutii militarizate, structuri care nu corespund unei societăți democratice, ci numai unor cazuri excepționale când, o structură militarizată poate sprijini Poliția, care nu face față unei situații de extremă tulburare a ordinii publice.

          Așadar, cetățenilor le este opusă o forță de poliție militarizată, adică miliție. Modul militar de organizare a unei forțe de poliție este caracteristic statului polițienesc, dictaturilor, statului totalitar. Prin aceste prevederi care se suprapun atribuțiilor mai multor instituții ale statului este anulată practic demilitarizarea poliției în domeniul ordinii și liniștii publice și a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și chiar se încalca acquis-ul comunitar. Aceste fapte incalca prevederile art.1 alin (3) din Constitutie.

 În concluzie, solicit Curții Constituționale să constate caracterul neconstituțional al Art. 19, alin. 1 lit.b), q) si s), Art. 27 alin. (2) lit. b), alin (3) lit c) din legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Romane, a Art. 6 alin (1) din Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice republicată și să pronunțe o decizie prin care să suspende aplicarea acestora, cel puțin până la introducerea unor prevederi legale conforme textului constițutional.

ÎN DREPT, îmi întemeiez exceptia pe dispozițiile art. 146 lit. d si 147 alin. (1) din Constituția Romaniei, precum și pe normele legale incidente.

Depun prezenta cerere în 2 exemplare originale, dintre care unul pentru instanță și unul spre a fi comunicat intimatei.

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI SECTORULUI 1

###########################################################################################

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1, DOSAR NR. 25017/299/2012

 DOMNULE PREȘEDINTE,

          Subsemnatul ……………………., în calitate de petent în cauza ce face obiectul dosarului mai sus numit, ridic excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile Art. 19, alin. 1 lit.b), q) si s), Art. 27 alin. (2) lit. b), alin (3) lit c) din legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Art. 1 teza 2, Art. 6,  Art. 7, Art. 12, Art. 16, Art. 17, Art. 19-24, Art. 27 din Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice republicată. Drept urmare vă solicit să înaintați dosarul Curții Constituționale în vederea justei soluționări a excepției.

 MOTIVELE EXCEPȚIEI SUNT URMĂTOARELE

ÎN FAPT, art. 1 Statul Român din Constituția României prevede că:

„(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.

(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

Din perspectiva statului de drept, Constituția – ca normă superioară – este o expresie a cetățenilor și reprezintă puterea populară. Prin mecanismele democratice de control prevăzute într-un stat de drept este asigurată conformitatea normelor inferioare cu cele superioare. În statul de drept, statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, totodată asigurând securitatea internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice. Una din instituțiile fundamentale ale statului este Poliția. Demilitarizarea poliției s-a înscris în demersul României pentru aplicarea acquis-ului comunitar în domeniul Justiție și Afaceri Interne.

          În domeniul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a ordinii și liniștii publice legislația prevede trei instituții:

1. Poliția Română (Legea 218/2002, Art. 1. – Poliția Română face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii),

2. Poliția locală (Legea 155/2010, Art. 1. – (1) Poliția locală se constituie în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în domeniile:

a) ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;…)

3. Jandarmeria Romana (Legea 550/204, Art. 1 (1) Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism.)

          Observam că, deși Poliția a fost demilitarizată, există o altă instituție, dar militarizată, Jandarmeria, care preia, nu doar identic, ci chiar depășește atribuțiile Poliției în domeniul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, mai precis al limitării libertății de întrunire și asociere și libertății de exprimare a opiniilor. Ordinea publică este un concept fără o definiție clară, ce este aplicat și interpretat în funcție de evoluția socială. Aplicarea măsurilor în sfera ordinii publice este o problemă de interpretare a situației de fapt din teren. Structura miltară a Jandarmeriei induce o disciplină rigidă, nedemocratică, guvernată în interior de îngrădirea unor drepturi și respectarea unor regulamente ce reprezintă pentru relațiile ierarhice tocmai excepții ale Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Transferând Jandarmeriei aceste atribuții, sunt aduse față în față o structură rigidă, militară și mulțimi de cetățeni civili în cea mai liberă formă de exercitare a drepturilor omului și libertăților fundamentale. Organismul de aplicare trebuie să observe textul legii, litera și spiritul său, nefiindu-i îngaduit să distingă acolo unde legea nu distinge. O instituție militarizată nu distinge dincolo de litera legii, îngradind tocmai spiritul din care s-a născut acea reglementare. O structură militarizată care se ghidează după ordine și care trebuie să reacționeze rapid, nu poate sesiza limita între ordine și încălcarea ordinii publice. Demilitarizarea poliției s-a făcut tocmai datorită abuzurilor structurilor militare generate de structura rigidă, nedemocratică a unei institutii militarizate, structuri care nu corespund unei societăți democratice, ci numai unor cazuri excepționale când, o structură militarizată poate sprijini Poliția, care nu face față unei situații de extremă tulburare a ordinii publice.

          Așadar, cetățenilor le este opusă o forță de poliție militarizată, adică MILIȚIE. Modul militar de organizare a unei forțe de poliție este caracteristic statului polițienesc, dictaturilor, statului totalitar. Prin aceste prevederi care se suprapun atribuțiilor mai multor instituții ale statului este anulată practic demilitarizarea poliției în domeniul adunărilor publice și exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și chiar se încalcă acquis-ul comunitar. Aceste fapte încalcă prevederile art.1 alin (3) din Constituție.

          Constitutia Romaniei la Art. 39 prevede ca: ”Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme”, iar la Art. 57 ca: “cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.” Așadar Constituția garantează exercitarea libera a dreptului la liberă întrunire și liberă exprimare în mod pașnic, fără niciun fel de arme. La Art. 53 se precizează cazurile restrângerii exercitării unor drepturi: “(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Observăm că restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Prin prevederile articolelor din Legea 60/1991 republicată cetățenii sunt considerați apriori infractori și, pentru aproape orice adunare publică, sunt impuse limitări neîntemeiate în exercitarea drepturilor. Libertatea întrunirilor nu mai poate fi exercitată fără interacțiunea prealabilă cu autoritățile locale și, mai grav, cu Jandarmeria, o structură de poliție militară specifică statului totalitar, nu unei democrații. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, fapt care impune existența unei situații care să determine restrângerea, neputând fi îngrădit dreptul doar pentru liniștea autorităților. Acest fapt contravine Declarației Universale a Drepturilor Omului, care, în preambul, prevede că “este esențial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluție extremă, la revolta împotriva tiraniei și asupririi”.

Ocrotirea și apărarea drepturilor omului, într-o societate democratică , revine Poliției, formată din funcționari publici, nu Jandarmeriei o structură militară de poliție care se supune regulamentelor militare. Într-o societate democratică cetățenilor civili, pașnici nu li se poate opune o forță militară de poliție, ci numai Poliția organizată pe norme ale statului de drept.  Interacția Jandarmeriei cu cetățenii civili nu poate fi permisă într-un stat de drept, cel mult aceștia pot exercita atribuții de pază a obiectivelor, de susținere a polițiștilor în anumite acțiuni, nicidecum de a interacționa în mod direct cu cetățeni pașnici, civili. Prezența unor forțe de poliție militară echipate cu uniforme de luptă, înarmate reprezintă un factor de constrângere morală, element de o gravitate majoră, element ce înlătură prin lege chiar caracterul contravențional al unei presupuse fapte.

 În concluzie, solicit Curții Constituționale să constate caracterul neconstituțional al Art. 19, alin. 1 lit.b), q) și s), Art. 27 alin. (2) lit. b), alin (3) lit c) din legea 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Romane, a Art. 1 teza 2, Art. 6,  Art. 7, Art. 12, Art. 16, Art. 17, Art. 19-24, Art. 27 din Legea 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice republicată și să pronunțe o decizie prin care să suspende aplicarea acestora, cel puțin până la introducerea unor prevederi legale conforme textului constituțional.

ÎN DREPT, îmi întemeiez excepția pe dispozițiile art. 146 lit. d si 147 alin. (1) din Constituția Romaniei, precum și pe normele legale incidente.

Depun prezenta cerere în 2 exemplare originale, dintre care unul pentru instanță și unul spre a fi comunicat intimatei.

DOMNULUI PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIEI SECTORULUI 1

############################################################################################