Constituția e tot ce ne-a mai rămas. Legile sunt neconstituționale.

2 august 2012

Auzim deseori că ne-am caștigat libertatea că democratia inseamnă să ne bucurăm de libertatea caștigată atâta timp cât nu încălcăm drepturile și libertățile celorlalți. Art. 57 din Constituție chiar exprimă acest lucru: Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.” Aceasta e o îndatorire fundamentală a cetățenilor. Mai mult, dreptul de a vota este garantat, este liber, este inviolabil, etc.

Așa să fie oare?

Să luam un exemplu, cel mai simplu: cetățenii care aleg în mod liber să nu participe la Referendum, prin existența pragului de participare sunt condamnați practic, să încalce drepturile și libertățile celor care participă la referendum. Nu este o încălcare voită ci una automată, pragul transformând oameni nevinovați în infractori. Un alt aspect la fel de important este că, dacă nu se atinge pragul de participare, toți cetățenii devin în mod automat votanți fie că vin la vot sau nu, nu mai există libertatea votului, neparticiparea fiind echivalentă răspunsului “NU”! Pentru că Referendumul nu se repetă. Suveranitatea poporului astfel exercitată este obligatorie chiar și pentru Curtea Constituțională.

Aceste observații au fost sesizate Avocatului Poporului care însa, refuză sa invoce în fața Curții Constituționale excepția de neconstitutionalitate a art. 5 alin 2 din legea Referendumului. Mai mult, chiar CCR a încălcat tocmai Constituția când, la presiune politică, s-a antepronunțat fără să fie sesizată legal în problema pragului de participare.

George Epurescu